Bucovina: traseu prin zona mănăstirilor pictate

Mănăstirile pictate din Bucovina se pot vedea în două-trei zile, pe un traseu circular care pornește din Suceava sau din Gura Humorului și leagă Voroneț, Humor, Moldovița și Sucevița, cu opriri la Arbore, Putna și în satele cu meșteșuguri. Distanțele sunt mici, dar fiecare biserică merită măcar o oră, iar drumurile de deal, peste pasuri împădurite, sunt la fel de frumoase ca destinațiile.

Ghidul de mai jos explică ce face aceste biserici unice, propune un traseu zi cu zi și îți spune cum să te porți într-un loc care e, înainte de toate, mănăstire activă. Bucovina se combină bine cu Maramureșul, prin Pasul Prislop, sau cu zona Neamțului; pentru imaginea de ansamblu, vezi Regiunile României: ghid de călătorie de la Maramureș la Deltă.

Ce sunt mănăstirile pictate și de ce sunt unice

Mănăstirile pictate sunt biserici ortodoxe din nordul Moldovei, construite în secolele XV–XVI, care au pictură murală nu doar în interior, ci și pe pereții exteriori, lucru foarte rar în arta religioasă europeană. Cea mai mare parte a picturii exterioare datează din vremea lui Petru Rareș, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.

Scenele exterioare funcționau ca o Biblie în imagini pentru credincioșii care nu știau să citească: Judecata de Apoi, Arborele lui Iesei (genealogia lui Hristos), Imnul Acatist, Scara Virtuților sau Asediul Constantinopolului. Culorile, obținute din pigmenți naturali, au rezistat secole întregi la ploaie, ger și soare, mai bine pe pereții de sud, mai ferit de vânturi, decât pe cei de nord.

În patrimoniul mondial UNESCO sunt incluse opt biserici: Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți, Probota, Sfântul Gheorghe din Suceava, Voroneț și Sucevița. Fiecare are o culoare dominantă și o scenă după care o recunoști.

Traseul recomandat în două-trei zile

Cel mai comod traseu este o buclă cu bază în Gura Humorului, care se află la câțiva kilometri de Voroneț și Humor și la distanță rezonabilă de toate celelalte. Dacă preferi un oraș, Suceava e o alternativă bună, cu mai multe servicii.

Dacă ai doar două zile, combini prima și a doua zi și sari peste Putna, deși e păcat. Cu patru zile adaugi Rarăul, Câmpulung Moldovenesc sau Cacica.

Sfat: Începe ziua devreme. Dimineața lumina e frumoasă pe pereții pictați, iar curțile mănăstirilor sunt mai liniștite înainte de sosirea grupurilor organizate.

Voroneț și Humor: albastrul și roșul Bucovinei

Voroneț și Humor sunt cele mai apropiate de Gura Humorului și cele mai potrivite pentru prima zi. Diferența de culoare dintre ele îți arată imediat cât de personal a fost fiecare program de pictură.

Voroneț

Mănăstirea Voroneț a fost ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, iar pictura exterioară a fost realizată câteva decenii mai târziu. Este faimoasă pentru albastrul de Voroneț, o nuanță intensă care a devenit simbol al Bucovinei, și pentru Judecata de Apoi de pe peretele de vest, una dintre cele mai cunoscute compoziții din arta românească veche. Este adesea numită „Capela Sixtină a Estului”.

Humor

Mănăstirea Humor, ridicată în 1530 de un mare boier al lui Petru Rareș, are pictura dominată de tonuri roșu-brune. Are un pridvor deschis, rar printre bisericile din zonă, și scena Asediului Constantinopolului. Lângă mănăstire se află un turn de apărare care poate fi urcat, cu o priveliște bună asupra incintei.

Moldovița, Pasul Ciumârna și Sucevița

A doua zi este cea mai spectaculoasă: două mănăstiri mari, legate de un drum de munte cu serpentine și păduri de brad. Calculează o zi întreagă, cu pauze.

Moldovița

Moldovița a fost ridicată tot de Petru Rareș, în 1532, și are o incintă fortificată cu ziduri și turnuri. Pictura are tonuri galbene și aurii, iar Asediul Constantinopolului e una dintre cele mai bine păstrate scene de acest fel. Muzeul mănăstirii păstrează obiecte de cult și manuscrise.

Pasul Ciumârna

Drumul dintre Moldovița și Sucevița urcă peste Obcina Mare prin Pasul Ciumârna, cu serpentine, păduri și priveliști largi peste dealurile Bucovinei. În pas există un loc de popas cu un monument. Condu încet, iar iarna verifică starea drumului înainte de plecare.

Sucevița

Sucevița este ultima și cea mai mare dintre mănăstirile pictate, ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de familia Movilă. Are ziduri înalte ca o cetate și cel mai mare număr de imagini pictate. Scara Virtuților, pe peretele de nord, arată sufletele care urcă spre rai, ajutate de îngeri, și pe cele trase în jos de demoni. Peretele de vest a rămas nepictat; legenda spune că pictorul ar fi căzut de pe schelă și lucrarea a fost oprită.

Arbore, Pătrăuți, Probota și Putna

Pe lângă cele patru mănăstiri mari, traseul merită completat cu biserici mai mici, dar la fel de importante, și cu Putna, locul de odihnă al lui Ștefan cel Mare. Sunt mai puțin aglomerate și îți dau o imagine completă a epocii.

• Arbore: biserică ridicată în 1503 de hatmanul Luca Arbore, cu pictură exterioară remarcabilă pe peretele de vest, în tonuri de verde. Nu este mănăstire, ci biserică de sat.
• Pătrăuți: una dintre cele mai vechi ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, mică și elegantă.
• Probota: ctitoria și necropola lui Petru Rareș, restaurată cu atenție.
• Sfântul Gheorghe din Suceava: biserica Mănăstirii Sfântul Ioan cel Nou, cu urme de pictură exterioară, aflată în oraș.
• Putna: mănăstirea ctitorită de Ștefan cel Mare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, unde se află mormântul lui. Nu are pictură exterioară, dar e un loc central pentru istoria Moldovei. În apropiere se află chilia lui Daniil Sihastrul, săpată în stâncă.

Între Suceava și Sucevița merită o oprire și la Dragomirna, o mănăstire fortificată de la începutul secolului al XVII-lea, cu o biserică neobișnuit de înaltă și îngustă.

Suceava și satele cu tradiții: Marginea, Ciocănești, Rarău

Bucovina nu înseamnă doar mănăstiri: satele ei păstrează meșteșuguri vii, iar munții din jur au trasee scurte și peisaje largi. O jumătate de zi petrecută în afara circuitului clasic îți schimbă perspectiva.

• Suceava: Cetatea de Scaun, reședința domnilor Moldovei, și Muzeul Satului Bucovinean, în aer liber, chiar lângă cetate.
• Marginea: ceramica neagră, arsă printr-o tehnică ce reduce oxigenul din cuptor. Poți vedea olarii lucrând în ateliere.
• Ouăle încondeiate: în Moldovița, Vama și Ciocănești există ateliere și mici colecții unde vezi cum se decorează ouăle cu ceară și vopsele.
• Ciocănești: un sat cu case decorate pe fațade cu motive geometrice colorate, inspirate de modelele ouălor încondeiate.
• Câmpulung Moldovenesc și Rarăul: din Câmpulung urcă drumul spre masivul Rarău și spre Pietrele Doamnei, stânci calcaroase cu priveliște largă.

Pentru un ghid despre cum vizitezi satele fără să deranjezi, vezi Satele tradiționale: cum le vizitezi cu respect și fără grabă. Dacă vrei să adaugi și o pauză de odihnă, Vatra Dornei, aflată la o distanță rezonabilă, e descrisă în Stațiunile balneare din România: cum alegi una pentru odihnă.

Atenție: Pe Rarău și în pădurile din jurul mănăstirilor trăiesc urși. Nu lăsa mâncare la vedere, nu te apropia de animale pentru fotografii și urmează recomandările din Urșii la munte: cum reduci riscul unei întâlniri. Pentru urgențe pe munte, sună la 112.

Cum te porți la mănăstire

Mănăstirile din Bucovina sunt lăcașuri de cult active, cu viețuitori, slujbe zilnice și pelerini, iar vizitatorii sunt primiți cu condiția să respecte regulile locului. Cele mai multe probleme apar din necunoaștere, nu din rea-voință.

Multe mănăstiri oferă la intrare fuste sau eșarfe pentru vizitatoarele care nu au ținută potrivită. Fotografierea interiorului este adesea interzisă sau permisă doar cu o taxă separată; regulile sunt afișate la intrare.

Cum ajungi și cum te deplasezi

Suceava este poarta principală a Bucovinei, cu aeroport, gară pe linia magistrală și autogară, iar de acolo cel mai simplu e să continui cu mașina. Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc și Vatra Dornei sunt legate de Suceava și prin trenuri regionale.

1. Cu mașina: cea mai flexibilă variantă. Drumurile dintre mănăstiri sunt asfaltate, dar pasurile au serpentine.
2. Cu trenul până la Suceava sau Gura Humorului, apoi cu mașină închiriată, taxi sau excursii organizate local. Despre trenuri, vezi Călătoria cu trenul în România: ghid de la bilet la peron.
3. Cu autocarul, pe ruta spre Suceava, apoi cu microbuze locale, mai rare și mai lente.

Bucovina poate fi o etapă dintr-un drum mai lung; trasee care o includ găsești în Itinerar de o săptămână prin România: trei variante, iar pentru legătura cu nordul vezi Maramureș: ce să vezi într-o vacanță de trei-patru zile.

Pe scurt despre Bucovina pictată

Mănăstirile pictate sunt un ansamblu unic în Europa, iar cel mai bun mod de a le vedea este fără grabă, câte două-trei pe zi, cu pauze în sate și pe drumurile de deal. Gura Humorului e baza cea mai practică, iar traseul clasic Voroneț – Humor – Moldovița – Sucevița, completat cu Arbore și Putna, îți dă o imagine completă. Ține minte că intri în mănăstiri active și adaptează-ți ținuta și comportamentul.

De reținut:

• opt biserici din Bucovina sunt în patrimoniul UNESCO, fiecare cu o culoare dominantă;
• două-trei zile sunt suficiente, cu bază în Gura Humorului sau Suceava;
• Pasul Ciumârna, între Moldovița și Sucevița, e unul dintre cele mai frumoase drumuri din zonă;
• haine care acoperă umerii și genunchii, fotografii doar unde e permis;
• adaugă Marginea, Ciocănești sau Rarăul pentru meșteșuguri și natură.