Iarna, o drumeție pe munte se schimbă aproape în fiecare aspect: lumina zilei e mai scurtă, mersul prin zăpadă e mai lent, marcajele pot fi acoperite, frigul devine un risc real, iar pe pantele înzăpezite apare pericolul de avalanșă. Un traseu ușor vara poate deveni solicitant sau chiar periculos în ianuarie.
Asta nu înseamnă că muntele trebuie evitat iarna. Înseamnă că alegi alte trasee, mai scurte și mai protejate, citești buletinul de risc de avalanșă, porți echipamentul potrivit și îți organizezi ziua în funcție de lumină. Ghidul de mai jos explică ce se schimbă, ce riscuri apar și cum le reduci. Pentru turele de vară, regulile de bază sunt în Drumeții la munte: ghid complet pentru începători.
Ce se schimbă pe munte iarna
Iarna, aceeași potecă pe care ai urcat-o vara în trei ore poate cere cinci sau șase, iar condițiile se pot schimba în câteva ore. Principalele diferențe:
- Ziua este scurtă. În decembrie și ianuarie ai în jur de nouă ore de lumină, iar în pădure se întunecă și mai devreme.
- Mersul e mai lent. În zăpadă proaspătă sau pe gheață, timpii de pe indicatoare pot crește cu jumătate sau se pot dubla.
- Marcajele se acoperă. Semnele de pe pietre și de la baza copacilor dispar sub zăpadă, iar poteca nu se mai vede.
- Frigul și vântul cresc riscul de hipotermie și degerături, mai ales dacă te uzi.
- Apare riscul de avalanșă pe pantele înzăpezite și în văile de sub ele.
- Infrastructura se reduce. Unele cabane funcționează cu program redus, drumurile forestiere nu se deszăpezesc, iar drumurile alpine sunt închise.
Pentru drumurile montane înalte, cum sunt cele două șosele alpine celebre, închiderea de iarnă e regula; detaliile sunt în Transfăgărășan și Transalpina: când se circulă și ce să știi.
Trasee închise iarna
Unele trasee de vară sunt închise oficial pe timp de iarnă, pentru că trec prin zone expuse la avalanșe sau pe creste periculoase. Închiderile sunt anunțate de Salvamont, de administrațiile parcurilor sau de autoritățile locale, prin indicatoare la plecare și pe canalele lor oficiale. Respectă-le: nu sunt sugestii, ci măsuri de siguranță.
Avalanșele și buletinul nivometeorologic
Avalanșa este alunecarea rapidă a unei mase de zăpadă pe o pantă. Pe munții din România, avalanșele se produc în fiecare iarnă și primăvară, mai ales în masivele înalte, iar majoritatea victimelor sunt declanșatorii lor: schiori, alpiniști și drumeți.
Sursa oficială pentru riscul de avalanșă este buletinul nivometeorologic publicat de Administrația Națională de Meteorologie (ANM) pe meteoromania.ro, în sezonul cu zăpadă, pentru principalele masive montane. Buletinul descrie stratul de zăpadă și dă un nivel de risc pe scara europeană, de la 1 la 5.
| Nivel de risc | Denumire | Ce înseamnă pentru un drumeț |
|---|---|---|
| 1 | redus | condiții în general stabile; prudență pe pante foarte abrupte |
| 2 | moderat | instabilitate locală pe pante abrupte; alege traseele cu grijă |
| 3 | însemnat | declanșarea e posibilă și de un singur om; evită pantele abrupte și văile de sub ele |
| 4 | mare | declanșare probabilă pe multe pante; doar trasee sigure, prin pădure, fără pante deasupra |
| 5 | foarte mare | avalanșe spontane mari; renunți la munte |
Nivelul 3 este adesea subestimat, pentru că se află la mijlocul scării. În realitate, la acest nivel o singură persoană poate declanșa o avalanșă pe o pantă abruptă. Pentru începători, regula simplă este: la nivel 3 sau mai mare, doar trasee fără pante abrupte deasupra sau dedesubt.
Atenție: Riscul de avalanșă nu dispare când e soare. După ninsori abundente, după vânt puternic care spulberă zăpada și în zilele calde de primăvară, pantele se încarcă și pot ceda brusc. Citește buletinul înainte de fiecare tură, nu o singură dată pe săptămână.
Terenul cu risc de avalanșă: cum îl recunoști
Chiar și fără pregătire specială, poți recunoaște locurile în care avalanșele sunt mai probabile și le poți evita.
- Pantele de 30–45 de grade sunt cele mai predispuse la avalanșe. Pe pantele mai abrupte zăpada se scurge des, iar pe cele mai line rareori pornește.
- Văile înguste și jgheaburile de sub pante abrupte adună zăpada pornită de mai sus. Poți fi lovit de o avalanșă chiar dacă mergi pe teren plat.
- Cornișele sunt streșini de zăpadă formate de vânt pe marginea crestelor. Se pot rupe sub greutatea unui om sau pot cădea peste cei de dedesubt.
- Pantele încărcate de vânt, cu zăpadă depusă în strat gros pe partea ferită de vânt, sunt mai instabile.
- Semnele de instabilitate: avalanșe recente pe pante asemănătoare, crăpături care se propagă în zăpadă sub pași, un zgomot surd de tasare a stratului.
Pădurea, aliatul de iarnă
Pădurea deasă ține zăpada pe loc și reduce mult riscul, de aceea traseele de iarnă potrivite pentru drumeți trec în mare parte prin pădure. Atenție însă la luminișurile largi și la culoarele de avalanșă care taie pădurea: fâșiile fără copaci sau cu copaci rupți pe o pantă sunt adesea urme ale avalanșelor din anii trecuți.
Echipamentul de iarnă
Echipamentul de iarnă adaugă la lista de vară protecție împotriva frigului și elemente pentru zăpadă și gheață. Lista de bază pentru o tură de o zi este în Echipamentul pentru o drumeție de o zi: listă completă; iarna o completezi astfel:
| Echipament | La ce folosește | Când îl iei |
|---|---|---|
| Ghete de iarnă impermeabile, izolate | picioare calde și uscate | la orice tură pe zăpadă |
| Parazăpezi (ghetre) | împiedică zăpada să intre în ghete | zăpadă mai adâncă decât glezna |
| Lanțuri ușoare pentru încălțăminte | aderență pe potecă înghețată, pe pantă moderată | poteci bătute, gheață |
| Colțari | aderență pe gheață și zăpadă tare, pe pante abrupte | doar cu ghete compatibile și cu instruire |
| Piolet | sprijin și oprirea unei alunecări | doar dacă știi să-l folosești |
| Rachete de zăpadă | mers pe zăpadă afânată, adâncă | după ninsori, pe trasee fără urme |
| Bețe cu rondele mari | echilibru, sprijin în zăpadă | aproape la orice tură |
| Detector de victime de avalanșă, sondă, lopată | căutarea și dezgroparea unei victime | pe orice teren cu risc de avalanșă |
| Termos cu băutură caldă | hidratare și căldură | la fiecare tură |
Detectorul de victime de avalanșă, numit și ARVA, este un aparat purtat pe corp care emite un semnal; dacă cineva e îngropat, ceilalți îl găsesc cu propriile aparate, trecute pe recepție. Funcționează doar dacă toți membrii grupului îl poartă și știu să-l folosească, împreună cu sonda și lopata. Fără instruire practică, echipamentul nu salvează pe nimeni.
Îmbrăcămintea
Sistemul în straturi devine și mai important. Iarna adaugi un strat cald în plus în rucsac, mănuși groase și o pereche de rezervă, căciulă, cagulă sau buff, ochelari de soare sau de schi pentru lumina puternică reflectată de zăpadă. Evită transpirația excesivă la urcare: scoate un strat înainte să te încălzești prea tare și pune-l la loc imediat ce te oprești.
Frigul: hipotermia și degerăturile
Frigul devine periculos când corpul pierde mai multă căldură decât poate produce, mai ales dacă ești ud, obosit și expus la vânt. Informațiile de mai jos sunt generale și nu înlocuiesc evaluarea medicală; în orice situație gravă, sună la 112.
Hipotermia
Hipotermia este scăderea temperaturii interne a corpului sub nivelul normal. Primele semne sunt tremuratul puternic, mișcările stângace și vorbirea greoaie; pe măsură ce se agravează, apar confuzia, somnolența și, paradoxal, oprirea tremuratului, care e un semn grav.
Ce faci până la sosirea ajutorului:
- adăpostești persoana de vânt și de zăpadă;
- înlocuiești hainele ude cu altele uscate, dacă se poate;
- o izolezi de sol, cu un rucsac, o saltea sau haine;
- o învelești, inclusiv capul, și folosești folia de supraviețuire;
- dacă e conștientă și poate înghiți, îi dai o băutură caldă și dulce, fără alcool;
- suni la 112 sau la Salvamont.
Degerăturile
Degerăturile sunt leziuni ale pielii și ale țesuturilor produse de îngheț, mai ales la degete, nas, urechi și obraji. Pielea devine albă sau cenușie, rece, amorțită. Nu freca zona cu zăpadă și nu o încălzi brusc lângă foc. Adăpostește persoana, încălzește treptat zona afectată la căldura corpului și cere ajutor medical.
Important: Alcoolul nu încălzește. Dă o senzație de căldură pe moment, dar dilată vasele de sânge de la suprafața pielii și crește pierderea de căldură. Pe munte, iarna, rămâi la ceai cald.
Cum alegi un traseu de iarnă
Traseele potrivite iarna pentru drumeți sunt scurte, prin pădure, pe poteci bătute, fără pante abrupte deasupra și cu o destinație clară, de exemplu o cabană deschisă.
| Tip de traseu | Potrivit iarna pentru drumeți? | Observații |
|---|---|---|
| Drum forestier sau potecă largă prin pădure | da | de obicei bătut, risc redus de avalanșă |
| Traseu spre o cabană deschisă iarna | da, dacă e marcat și circulat | sună întâi la cabană |
| Platou accesibil cu instalație de transport pe cablu | cu prudență | vremea se schimbă rapid; ceața poate acoperi totul |
| Vale îngustă sub pante abrupte | nu, la risc 2 și peste | zonă de depunere a avalanșelor |
| Creastă alpină | nu pentru începători | vânt, cornișe, gheață, orientare dificilă |
| Traseu cu lanțuri și cabluri | nu | lanțurile pot fi îngropate sau înghețate |
Masivele apropiate de stațiuni, cu trasee prin pădure și acces bun, sunt potrivite pentru primele ture de iarnă. Pe Valea Prahovei, de exemplu, ai la îndemână atât trasee de pădure, cât și platouri accesibile cu telecabina; idei de weekend găsești în Valea Prahovei: ce faci într-un weekend, vara și iarna.
Orientarea pe zăpadă și pe ceață
Iarna, orientarea e mai dificilă: marcajele se acoperă, urmele altora pot duce în locuri greșite, iar pe ceață sau ninsoare deasă poți ajunge în situația de vizibilitate albă, când cerul și zăpada se confundă și nu mai deosebești relieful.
- Descarcă traseul în aplicația de navigație și ține telefonul la cald, aproape de corp.
- Ia o baterie externă; frigul descarcă rapid bateriile.
- Nu urma orbește urmele din zăpadă: pot fi ale schiorilor de tură, care merg în altă parte.
- Pe crestele cu jaloane, mergi de la un jalon la altul și întoarce-te dacă nu-l mai vezi pe următorul.
- La vizibilitate albă, oprește-te; mersul la întâmplare te poate duce spre o cornișă sau o pantă periculoasă.
Cum funcționează sistemul de marcaje și cum îl urmărești este explicat în Marcajele turistice montane: cum le citești pe traseu. Pentru citirea prognozei și pentru deciziile de renunțare, vezi Vremea la munte: cum o verifici și când renunți la traseu.
Organizarea zilei: lumina, timpul și siguranța
O tură de iarnă reușită se organizează în jurul luminii disponibile. Pornește de la ora apusului, scade timpul estimat de coborâre, mărit pentru zăpadă, și o rezervă de cel puțin o oră: rezultatul este ora de întoarcere.
- Verifică buletinul nivometeorologic și prognoza ANM în seara dinainte și dimineața.
- Confirmă telefonic că o cabană de pe traseu este deschisă, dacă te bazezi pe ea. Detalii despre cabane iarna sunt în Cabanele montane: cum rezervi, ce dotări au și ce reguli.
- Pleacă devreme, la prima oră.
- Anunță pe cineva traseul exact și ora de întoarcere.
- Ia frontala chiar dacă plănuiești să termini pe lumină.
- Respectă ora de întoarcere, indiferent cât de aproape pare destinația.
Sfat: Iarna, ține băutura caldă și o gustare la îndemână, în buzunarul de sus al rucsacului. Pauzele lungi te răcesc repede, așa că oprește-te des, dar scurt, și pune geaca groasă pe tine din prima clipă a opririi.
În caz de accident, rătăcire sau avalanșă, sună la 112 sau la dispeceratul Salvamont, 0725 826 668. Dacă a avut loc o avalanșă și cineva e îngropat, primele minute sunt decisive: grupul începe căutarea imediat, în timp ce un singur om dă alarma.
Cursurile și ghizii montani
Dacă vrei să mergi mai departe de traseele de pădure, spre creste și ture alpine de iarnă, investește întâi într-un curs de inițiere în tehnica de iarnă și de cunoaștere a avalanșelor, ținut de instructori calificați. Până atunci, turele mai pretențioase le faci doar cu un ghid montan autorizat, care știe să evalueze terenul și stratul de zăpadă. Pentru un weekend la munte iarna, verifică și lista de bagaj pentru munte, ca să nu lipsească hainele de schimb și straturile calde.
Pe scurt: muntele iarna, cu prudență
Iarna, muntele cere mai mult timp, mai mult echipament și mai multă atenție la riscuri. Ziua e scurtă, mersul e lent, marcajele se acoperă, frigul și avalanșele devin pericole reale. Citești buletinul nivometeorologic, alegi trasee prin pădure, fără pante abrupte deasupra, porți lanțuri sau colțari după teren, pleci devreme și respecți ora de întoarcere.
De reținut:
- buletinul ANM, cu riscul de avalanșă de la 1 la 5, se citește înainte de fiecare tură;
- la risc 3 sau mai mare, doar trasee fără pante abrupte deasupra sau dedesubt;
- pantele de 30–45 de grade și văile de sub ele sunt cele mai periculoase;
- ia un strat cald în plus, mănuși de rezervă și termos cu băutură caldă;
- detectorul, sonda și lopata salvează vieți doar dacă știi să le folosești.
Întrebări frecvente
Pot merge pe munte iarna ca începător?
Da, pe trasee scurte prin pădure, bătute și marcate, pe vreme bună și la risc redus de avalanșă. Evită crestele, văile înguste și traseele cu lanțuri.
Unde găsesc riscul de avalanșă pentru un masiv?
În buletinul nivometeorologic publicat de Administrația Națională de Meteorologie pe meteoromania.ro, în sezonul cu zăpadă. Riscul este exprimat pe o scară de la 1 la 5.
Care e diferența dintre lanțurile pentru încălțăminte și colțari?
Lanțurile ușoare se pun pe orice încălțăminte și dau aderență pe poteci înghețate, pe pante moderate. Colțarii sunt pentru gheață și zăpadă tare pe pante abrupte, cer ghete compatibile și instruire.
Cât durează un traseu iarna față de vară?
De obicei mai mult, uneori cu jumătate sau chiar dublu, în funcție de zăpadă. Planifică tura după lumina disponibilă și păstrează o rezervă de timp.
Ce fac dacă un coleg de tură începe să tremure puternic și devine confuz?
Pot fi semne de hipotermie. Adăpostește-l de vânt, schimbă-i hainele ude, izolează-l de sol, învelește-l și sună imediat la 112 sau la Salvamont.
